luni, 3 aprilie 2017

”Amintiri din viitor” de Andreea Russo


Vol. I
În ziua de azi cerul e fățarnic.
L-a învățat că oamenii ajunși undeva te ajută mai puțin decît oamenii simpli:
-Acolo,sus, în vîrfîl muntelui e mai rece. Dacă vrei să ajungi în vîrf, niciodată nu aștepta că cineva îți va întinde mîna, mai curînd vei fi împins înapoi. în vîrf e mai puțin spațiu, nimeni nu vrea să-și cedeze locul și să cadă.
Din cea mai cumplită durere se naște divinul.
O întrebare corectă întotdeauna are și un răspuns.
Cineva mi-a zis odata; ”Nu m-am decepționat în iubire, iubirea e sacră, m-am decepționat în oameni!”.
Așa e când nu trăiești momentul atunci când acesta îți este dăruit. Mai târziu, începi să-l cerșești. Dacă crezi că vei încurca, fă-ți un bine, trăiește-ți viața fără a o păta pe a altora.
Vol. II
Nu e ușor să ascunzi frica în spatele curajului.
Pentru a trece mai departe, e nevoie să pășești peste ceea ce te face realmente nefericit și slab.
Nimeni nu pleacă fără permisiunea noastră, o plecare înseamnă o absență, iar o absență fizică niciodată nu poate fi numită plecare, pleacă doar cel care absentează din suflet.
Vieții trebuie să îi demonstrezi că ești în viață.
Viața o începi de unde vrei.
Nu mă interesa trecutul, trecutul trece, la ce mi-ar folosi ceva expirat?
Trecutul doare atîta timp cît nu suntem mulțumiți de prezent.
Tăcerea e o minciună, dar e un drept firesc.