INTERPRETAREA GESTURILOR - JOSEPH MESSINGER

     Imaginea de sine e subordonată calităţii gîndurilor care vă populează mintea, ea e întotdeauna vulnerabilă. Stima de sine depinde de privirea celorlalţi. În esenţă imaginea de sine e imaginea Eului care se priveşte în oglinda altuia. Şi această confruntare strategică e cea care alimentează izvorul respectului de sine. Nimeni nu poate avea încredere în sine, dacă nu se respectă.
   Persoanele care ăşi încrucişează braţele sistematic, sint mai influenţabile sau mai impresionabile decît altele.
    Afectiv - emaţiile domină raţiunea - încrucişarea degetelor, degetul mare, stîng, dominant. Cred că ceea ce simt e adevărat.
   Cognitiv - discurs relaţional sau pragmatic, controlat. Dorinţa primează în faţa plăcerii reuşitei. Se bazează pe dovezi şi nu pe ipoteze sau intuiţii, greu de influenţat, cu spirit critic, entuziasm reţinut. Ne cred decît ceea ce văd.  Afectivii caută norocul, cognitivii preferă munca.
   Majoritatea dintre noi lasă impresia că sînt ceea ce fac, dar nu fac ceea ce sînt.
   Fiecare gest e un cuvînt al trupului, iar posturile sînt fraze.
   Să investeşti în ceilalţi e deja o realizare de sine.
    Inteligența este un sistem al cărui cod de acces e o minte cît mai deschisă. Numai prezentul poate schimba viitorul și deyaproba trecutul. Emoția este o energie neutră care își găsește culoare prin intervenția afectului. Sîntem legați unii de alții prin reyonanță sau disonanță emoțională sau empatie. Prin rezonanță, reflectăm atitudinea și mimica celorlalți; prin empatie, simțim ceea ce ei trăiesc, ceea ce ne permite să ne identificăm cu ei.
   Defensivii întîmpină greutăți în a se afirma. Doi asociați afectivi sînt entuziaști, dar puțin rezonabili. Logica este o calitate a minții care ne curăță visurile de iluziile lor.

Dezvoltare personală

Atunci cînd te naşti, nu eşti un copac, ci o sămînţă. Trebuie să creşti, trebuie să ajungi la o înflorire, iar această înflorire va fi împlinirea ta. Această înflorire nu are nimic de-a face nici cu puterea, nici cu banii, nici cu politica. Nu are legatură decît cu tine şi dezvoltarea ta. – Osho

ADRIAN PĂUNESCU

Să nu uităm de cei săraci,
Acum, când pregătim fantasme,
Colinde, brazi şi cozonaci
Şi sacul Moşului din basme.

N-ajunge-un singur Moş Crăciun
Pentru copiii care-aşteaptă
Să vină el, cel sfânt şi bun,
În lumea pururea nedreaptă.

Un Moş Crăciun s-ar cuveni
Să bată-n fiece fereastră,
Să dea acestor trişti copii
Întreagă datoria noastră.

Dar haideţi să ne hotărâm
Ca, la această sărbătoare,
Să vină, de pe-acest tărâm,
Un Moş Crăciun la fiecare.

Şi eu, şi tu, şi el, şi ea,
Cu viscolirile celeste,
La noapte, ne vom transforma
În Moş Crăciunii din poveste.

Şi să avem în minţi, mereu,
Că, peste orişice păcate,
Un Moş e însuşi Dumnezeu,
Ce ne învaţă – acestea toate.

 Hei, omule, cu suflet bun,
Frumos e rostul ce-ţi revine,
Să fii şi tu un Moş Crăciun,
Al celor mai săraci ca tine.

CREDE ÎN TINE!

       Nu ştii niciodată unde duce un drum, dacă nu faci primul pas.
Teama de eşec ne ţine, de multe ori, în loc. Îndrăzneşte să faci primul pas către ţelurile tale şi către visurile cele mai frumoase.
      Fă primul pas către oamenii pe care simţi că vrei să îi cunoşti şi pe care crezi că ai putea să îi iubeşti. Fă primul pas către omul care ţi-ai dori să fii. Nu te teme de neprevăzut. Crede în tine!

Acum… cît nu e prea tarziu

 



Prefer să stai cu mine câteva minute cât trăiesc,
în loc de o noapte întreagă când deja am murit.



Prefer să-mi strângi uşor mâna acum, cât trăiesc,
în loc să te apleci copleşit peste trupul meu când am murit.



Prefer să mă suni doar o dată acum, când trăiesc,
în loc să pleci într-o călătorie neaşteptată când am murit.


Prefer să-mi dăruieşti o singură floare acum, când trăiesc,
în loc să-mi aduci un buchet frumos când am murit.


Prefer să înălţăm Cerului o rugăciune acum, cât trăiesc,
în loc de o slujbă cântată ţinută la moartea mea.


Prefer să-mi spui câteva vorbe de consolare acum, cât trăiesc,
în loc de un poem sfâşietor la moartea mea.


Prefer să-mi dedici o mică rugăciune acum când trăiesc,
în loc de un epitaf poetic pe mormântul meu.


Prefer să ne bucurăm împreună de cele mai mici detalii acum, cât trăiesc,
şi nu de manifestări importante la moartea mea.


Prefer să mă cauţi acum, cât trăiesc,
nu să-mi cauţi mormântul acoperit de iarbă şi înegrit de ploi.

15. LEGEA CONTRIBUȚIEI

  Dacă nu faci nimic cu viața ta, nici nu mai contează cît de lungă este. Fii un rîu, nu un rezervor! Cînd te concentrezi mai mult asupra dorințelor și nevoilor altora, se împlinesc mai multe dintre dorințele și nevoile tale.
    Fii recunoscător! Pune oamenii pe primul loc. Nu lăsa lucrurile să te domine. Concentrează-te pe autodezvoltare, nu pe autoîmplinire. Autoîmplinirea înseamnă să fac ceea ce îmi place cel mai mult și să primesc cele mai multe lovituri pentru asta, în vreme ce autodezvoltarea înseamnă că sînt tolerant și pot face foarte bine anumite lucruri, iar asta devine responsabilitatea mea. Să vînezi autoîmplinirea este ca și cum ai vîna fericirea.
   Oamenii încetează uneori să mai învețe. Viziunea lor devine foarte limitată. Și în loc să joace ca să cîștige, încep să joace ca să nu piardă; își pierd pasiunea. Mai puțină înzestrare duce la mai puțin entuziasm.
   Încercarea de a te dezvolta este o călătorie nesfîrșită și te va inspira întotdeauna, deoarece fiecare bucățică de  progres este o victorie; totuși, vor exista întotdeauna noi provocări care să te atragă și să te inspire.
   

14. LEGEA EXPANSIUNII.

      Dezvoltarea personală îți sporește capacitatea. Nu există linie de final. Potențialul pe care îl avem este fără limită și neatins... cînd te gîndești la li,ite, le creezi. Pe la mijlocul procesului, totul pare un eșec. Te poți folosi de eșec ca de o resursă utilă pentru a descoperi lima propriilor capacități. Gîndește în termeni de opțiuni.
    Acțiunile întreprinse deliberat ceează posibilități.
    Ca să extinzi capacitatea:

• încetează să mai faci doar acele lucruri pe care le-ai mai făcut și începe să faci acele lucruri pe care ai putea și ar trebui să le faci - fac întotdeauna acel lucru pe care nu-l pot face, ca să învăț cum să-l fac;
• încetează să mai faci ceea ce se așteaptă de la tine și începe să faci mai mult decît se așteaptă - trebuie să te ridici deasupra mediei. Excelența înseamnă să faci tot ce poți mai bun. În toate! În fiecare mod posibil - păstrarea celor mai înalte standarde, verificarea celor mai mici detalii și parcurgerea unui kilometru în plus.
• încetează să mai faci lucruri importante ocazional și începe să faci lucruri importante zilnic.