Managementul timpului

 "Dacă nu ştii unde vrei să ajungi, poţi s-o apuci pe orice cale" Lweis Carroll).
Obiectivele SMART
Specifice, Măsurabile, posibil de Atins, Realiste şi programate în Timp.
Legea lui Pareto (Vilfredo) sau legea 80/20 - spre exemplu 20%din clienţii unei companii sînt responsabili să producă 80%din venitul acesteia; 20% din timpul unei întîlniri de lucru vor conduce la aproximativ 80% din deciziile luate.
    Lucrurile urgente şi cele importante sînt categorii diferite, dar ambele generează stresul  de a fi rezolvate "înainte de orice". Sînt 4 categorii de lucruri:
 - urgente şi importante
 - importante, dar nu urgente
 - urgente, dar neimportante
 - nici importante şi nici urgente.
Asigură-te întotdeauna că instrucţiunile sint limpezi. Oamenilor ar trebui să li se spună:
CE anume trebuie făcut (să le dai suficiente detalii);
DE CE trebuie de făcut (ştiut fiind faptul că ţelurile pot face sarcinile mai clare şi pot spori motivaţia);
CUM trebuie făcut (metodologia)
CÎND ar trebui să fie rezolvat (şi alte date referitoare la programarea în timp).
Fii precis, succint şi clar.

TIMPUL

Aproape de moarte, un om a făcut 3 cereri.
1. Ca sicriul lui să fie dus de către cei mai buni medici înspre cimitir .
2. Ca toate bogăţiile strânse de el să fie împrăştiate pe drum până la mormântul lui.
3. Ca mâinle lui să fie lăsate afară din sicriu şi la vedere.
Cineva a întrebat: care sunt motivele?
El a răspuns:
1. Vreau ca cei mai buni medicii să transporte sicriul meu, pentru a arăta că nu au puterea de a vindeca în faţa morţii.
2. Vreau ca drumul să fie acoperit de comorile mele, astfel încât toată lumea să poată vedea că bunurile materiale care le-am cucerit, sunt aici şi rămîn aici.
3. Vreau ca mâinile mele scoase afară din sicriu să fie văzute de toţii oameni, astfel încât să poată vedea că am venit cu mâna goală, şi am plecat cu mâna goală, nu iau nimic cu mine.

"Timpul" este un preţios tezaur ce îl avem. Într-un timp îndelungat se pot strânge mai mulţi bani sau alte lucruri. Banii au preţ în faţa multora dar orcât de frumoase haine ţi-ar da ei, înaintea lui Dumnezeu ele nu pot acoperi nici macăr un păcat.

Unul din frumoasele cadouri ce le avem de la Dumnezeu este timpul pe care îl putem petrece ori cu Dumnezeu ori al irosi în alte locuri deşarte .
Astăzi dacă suntem încă în viaţă avem prilejul ca TIMPUL care ni sa dat să-l preţuim...

Motivarea

„În lipsa unui adversar, puterea noastră interioară lâncezește. Măreția și forța ni le probăm doar atunci când puterea de a îndura le dezvăluie valoarea. Și la fel trebuie să facă și oamenii buni de pretutindeni. Să nu se teamă de împrejurările aspre și dificile și nici să nu se plângă de soartă. Din orice li se întâmplă, să ia partea bună, să o prefacă într-un bine. Nu este important ce anume suporți, ci în cel fel.”                                   Seneca

“Eşti un om mare. Dar de unde să ştiu asta dacă soarta nu ţi-a dat prilejul să îţi arăţi meritele? Ai venit să concurezi la jocurile olimpice, dar nu mai este nimeni acolo în afară de tine: câştigi cununa, dar nu victoria. Ai felicitările mele, dar nu ca un om puternic, ci ca unul care a dobândit consulatul. Ai câştigat o funcţie.

La fel i-aş putea spune omului bun. Dacă nicio întâmplare mai dificilă nu i-a dat măcar o ocazie în care să-şi poată arăta tăria de caracter: te consider nefericit pentru că nu ai fost niciodată nefericit: nimeni nu va ştii de ce ai fost în stare, nici măcar tu însuţi. Nimeni nu a aflat ce poate fi decât fiind pus la încercare: aşa se face că unii, ieşind singuri în întâmpinarea nenorocirilor, li s-au expus şi au căutat un prilej prin care virtutea lor, altminteri menită să se piardă în obscuritate, să strălucească.”

„Cunoaşte-te pe tine însuţi şi vei cunoaşte universul. Cel ce se învinge pe sine, câştigă o victorie mai mare decât 1000 de bătălii şi această victorie nu îi poate fi luată de nimeni, nici de îngeri nici de demoni, nici de răi şi nici de iad.” – a spus Buddha.

Pasul 1: DORINŢA

Pasul 2: CREDINŢA

Pasul 3: AUTOSUGESTIA

Pasul 4: CUNOŞTINŢELE SPECIALIZATE

Pasul 5: IMAGINAŢIA

Pasul 6: PLANIFICAREA ORGANIZATĂ

Pasul 7: HOTĂRÂREA

Pasul 8: PERSEVERENŢA

Pasul 9: PUTEREA MINŢILOR SUPERIOARE

Pasul 10: MISTERUL TRANFERULUI ENERGIEI SEXUALE

Pasul 11: SUBCONŞTIENTUL

Pasul 12: CREIERUL

Pasul 13: AL ŞASELEA SIMȚ

Iubirea

Iubirea înseamnă dăruire.

Pai cum să nu suferi din iubire când nivelul tău de înțelegere este să iei cât mai mult fără să simți nevoia de a dărui înapoi?

Iubirea înseamnă să îți asumi responsabilitatea pentru binele celor pe care îi iubești, pentru simplul fapt că poți.

Iubirea înseamnă capacitatea de a nu îl judeca pe cel asupra căruia îți reverși iubirea, de a-l accepta și îmbrățisa exact cum e el acum.

Cum să nu suferi din iubire când tu numeşti „iubire” o relaţie de cuplu, sentimentele tale de atracţie pentru un posibil partener, actele de gelozie sau posesivitate şi atât de multe alte lucruri drăguţe, dar care nu au nicio treabă cu iubirea.

Iubirea solicită atât de mult sufletul unui om încât unii nu sunt capabili să îndure această putere uriaşă.

Nefericirea apare atunci când avem iluzia că ceilalţi ne vor salva, ne vor iubi, ne vor da. Cu alte cuvinte, când aşteptăm mult de la alţii şi puţin de la noi, avem reţeta nefericirii.

Indiferent ce ai , ori folosesti, ori pierzi.

Dacă nu antrenezi un mușchi, el se atrofiază.

Fericirea, împlinirea, puterea și iubirea încep în viața ta atunci când îți asumi responsabilitatea pentru singurul lucru care poate fi sub controlul tău în acest univers.

Pentru a fi capabil de iubire, prima oară e nevoie să poți spune ca și în poezia Invictus, de William Ernest Henley, tradusă de Leonard Neculae:

„Dincolo de blesteme şi de lacrimi,

Pe-acest tărâm de umbră subjugat,

În anii plini de-ameninţări şi patimi

Sunt şi voi fi la fel, neînfricat.

Nu mai contează cât de aspru-i drumul,

Ce liste cu pedepse vin mereu,

Eu, azi, al sorţii mele sunt stăpânul-

Sunt căpitanul sufletului meu.”

„Omul care nu posedă o viață interioară este sclavul a tot ceea ce îl încojoară.” – Henri Frederic Amiel

"Adulter" de Paulo Coelho

Dar eu mă cunosc. Ştiu că singura mea reacţie va fi să înăbuş ce simt, pînă ce un cancer mă va roade pe dinăuntru. Deoarece chiar cred că o mare parte din boli sînt rezultatul unor emoţii reprimate.
Tăcerea nu e suficientă. E nu e nici un fel de răspuns. Reflectă doar surprindere, perplexitate.
Există cinci stadii prin care va trece intervievatul: apărarea, lauda,încrederea în sine, confesiunea şi încercarea de a îndrepta lucrurile.
Au învăţat să convieţuiască cu micile răni pe care le poate provoca o relaţie foarte apropiată le poate provoca, de vreme ce mai importantă eracăldura celuilalt.
E nostalgic, e vorba de ceva uitat şi fragil, cum sîntem cu toţii cînd ne prefacem că nu vedem calea pe care ne-a condus viaţa fără să ne ceară permisiunea, cînd ne tăgăduim propriul destin fiindcă ne poartă în direcţia fericirii, iar tot ce ne dorim de fapt este siguranţa.
E bine să vorbim despre flori toamna. Asta ne dă speranţa primăverii.
Pentru că şi iubirea lui Dumnezeu pentru noi e imposibilă. Niciodată nu i se va răspunde pe măsură, şi totuşi El continuă să ne iubească. Pavel compară Dragostea cu Prorocirea, cu Tainele, cu Credinţa şi cu Milostenia. De ce e Dragostea mai importantă decît Credinţa? Pentru că Credinţa e doar o cale care duce la Dragostea mai Mare. De ce Dragostea e mai importantă decît Milostenia? Deoarece Milostenia e doar una din manifestările Dragostei.Şi întregul e mereu mai important decît partea. Mai mult, Milostenia este doar una dintre căile pe care le foloseşte Dragostea ca să încurajeze omul să se apropie de seamănul său.
Nu există nimic mai important ce putem dărui decît reflectarea Dragostei în vieţile noastre. Acesta e adevăratul limbaj universal.
Tot ce căutăm cu mult entuziasm de îndată ce atingem vîrsta adultă - dragoste, slujbă, credinţă - se transformă pînă la urmă într-o povară prea grea. Există un singur mijloc de a scăpa din asta: prin iubire. A iubi înseamnă a transforma sclavia în libertate.
Singură îţi vei da seama că faci ce nu trebuie. Lumina din sufletul dumitale e mai mare decît întunericul. Dar pentru asta trebuie să joci pînă la capăt.
Unde e bărbatul care are acum cel mai mare afrodisiac din lume, puterea?
Monotonia, dragostea poate rezista la asta, dar pentru pasiunee ceva fatal.
Dragostea nu e doar un sentiment; e o artă. Şi, ca orice artă, nu ajunge inspiraţia, trebuie
şi multă muncă.
O persoană înspăimîntată nu distinge niciodată realitatea. Preferă să se ascundă în fanteziile sale.
Înainte de cele mai mari furtuni vine un moment cînd vîntul se opreşte şi totul dă impresia că e absolut normal.
Fiindcă lucrurile care nu se termină clar lasă întotdeauna o uşă deschisă, o posibilitate neexplorată, o şansă ca totul să redevină cum a fost înainte.
Gravează-ţi lucrurile în inimă. E mai important decît să încerci să le arăţi oamenilor ce trăieşti.
Ceea ce ucide legătura între două persoane e tocmai lipsa de provocări, senzaţia că nimic nu mai e o noutate. Avem nevoie să fim în continuare o surpriză unul pentru celălalt.
Înţelepciunea şi experienţa nu transformă omul. Timpul nu transformă omul. Singurul lucru care ne transformă e dragostea.
Cînd dăruim totul, nu mai avem nimic de pierdut. Şi atunci dispar frica, gelozia, plictisul şi rutina, şi rămîne doar lumina unui gol care ne sperie, dar ne apropie unul de celălalt. O lumină care se schimbă tot timpul, şi asta e ceea ce o face frumoasă, plină de surprize - nu întotdeauna cele pe care le aşteptăm, ci cele cu care reuşim să convieţuim. Să iubeşti din plin înseamnă să trăieşti din plin. Să iubeşti pentru totdeauna înseamnă să trăieşti pentru totdeauna. Pentru că a trăi înseamnă a iubi. Să căutăm mai întîi dragostea, şi tot restul vieţii ne va fi dăruit.